Din timpuri imemoriale, noi oamenii am încercat să ne explicăm forţele misterioase care guvernează lumea. Diversele tradiţii spirituale au descris, de-a lungul vremii, atributele unor zei sau ale Dumnezeului Unic. Fiinţa Supremă a fost prezentată ca un bătrân blând, cu aspect patriarhal, ca o apariţie teribilă şi plină de forţă, ca o entitate angelică absorbită în meditaţie şi în multe alte ipostaze...
Dar până la urmă, cum este Dumnezeu? Fără îndoială că El îşi poate asuma orice formă atunci când doreşte să se manifeste; dar această formă are legătură mai mult cu credinţele şi nevoile noastre decât cu natura Lui ultimă.
Dacă este să facem o analogie, ne-am putea imagina că diferenţa dintre un om şi Dumnezeu ar putea fi ca aceea dintre o furnică şi un om... Furnica are, la rândul ei, un sistem social bine structurat, trăieşte într-o comunitate, luptă să o apere, îşi creşte odraslele ş.a.m.d. Totuşi, chiar dacă viaţa ei se aseamănă într-o oarecare măsură cu cea a omului, o furnică nu va putea înţelege ce este un om, indiferent cât de mult s-ar strădui.
SURSA:danielroxin.blogspot.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Tia placut?Comenteaza!