marți, 29 iunie 2010
Paroh Pr. Anton CÎTEA
- s-a născut în ziua de 13 mai 1962 la Gioseni;
- a studiat în cadrul Institutului Teologic Romano-Catolic "Sf. Iosif" din Iaşi şi a fost hirotonit preot la 25 iunie 1989 la Iaşi;
- slujeşte la Faraoani de la 1 august 2001.
Colaborator, pensionar Pr. Augustin PASCARU
Pr. Augustin PASCARU
Născut la 25.01.1941 în loc. Faraoani, jud. Bacău. După terminarea celor 7 clase, în 1956 a intrat la Seminarul din Iaşi şi a urmat Şcoala de Cantori, filozofia şi teologia. În 1966 pe 26 iunie a fost sfinţit preot, iar în 1968 a fost numit vicar la Luizi Călugăra.
În 1976, a fost transferat la Parohia Oituz ca vicar şi apoi ca paroh din 1980 până în 1982.
luni, 28 iunie 2010
Decalogul Ministrantului
1. Un bun ministrant este generos, ordonat şi curat, binevoitor, se roagă cu evlavie în mijlocul comunităţii, îşi împlineşte slujirea sa nu pentru avantaje, ci în mod spontan şi cu bucurie.
2. Un bun ministrant este punctual faţă de programul de slujire şi se pregăteşte cum se cuvine pentru celebrările liturgice.
3. Un bun ministrant este fidel în îndeplinirea datoriilor sale, chiar şi atunci când trebuie să renunţe la... o plimbare, la televizor, la joacă.
4. Un bun ministrant ajută prin evlavia sa ca poporul să participe cât mai bine la sfânta Liturghie.
5. Un bun ministrant participă cu regularitate la sfânta Spovadă şi la sfânta Împărtăşanie.
6. Un bun ministrant este prezent mereu la întrunirile grupului de ministranţi.
7. Un bun ministrant când intră în biserică îngenunchează şi face Semnul Sfintei Cruci cu evlavie, apoi, în linişte, înalţă lui Dumnezeu o rugăciune personală.
8. Un bun ministrant are grijă de hainele de ministrant.
9. Un bun ministrant participă întotdeauna la orele de religie.
10. Un bun ministrant este un exemplu bun pentru toţi.
A FI MINISTRANT ESTE O ONOARE, O CINSTE, O SLUJIRE!
2. Un bun ministrant este punctual faţă de programul de slujire şi se pregăteşte cum se cuvine pentru celebrările liturgice.
3. Un bun ministrant este fidel în îndeplinirea datoriilor sale, chiar şi atunci când trebuie să renunţe la... o plimbare, la televizor, la joacă.
4. Un bun ministrant ajută prin evlavia sa ca poporul să participe cât mai bine la sfânta Liturghie.
5. Un bun ministrant participă cu regularitate la sfânta Spovadă şi la sfânta Împărtăşanie.
6. Un bun ministrant este prezent mereu la întrunirile grupului de ministranţi.
7. Un bun ministrant când intră în biserică îngenunchează şi face Semnul Sfintei Cruci cu evlavie, apoi, în linişte, înalţă lui Dumnezeu o rugăciune personală.
8. Un bun ministrant are grijă de hainele de ministrant.
9. Un bun ministrant participă întotdeauna la orele de religie.
10. Un bun ministrant este un exemplu bun pentru toţi.
A FI MINISTRANT ESTE O ONOARE, O CINSTE, O SLUJIRE!
Binecuvantarea a 16 ministranti
Duminică, 27 ianuarie, în cadrul Sfintei Liturghii celebrate de pr. Andrei Cogeangă în parohia romano-catolică Faraoani, un grup de 16 băieţi au fost primiţi în mod oficial în rândul ministranţilor din marea familie a Bisericii, aflăm dintr-un material semnat de pr. Adrian Chili pe ParohiaFaraoani.ro. La predică, pr. Andrei explicând îndemnul lui Isus din Evanghelie, i-a invitat pe toţi copiii, băieţi şi fete, să-l urmeze pe Isus. Un îndemn şi o încurajare specială a făcut-o celor 16 băieţi care urmau să declare în faţa altarului că doresc să fie ministranţi. Părintele i-a încurajat pe toţi să nu se teamă pentru că nu vor fi singuri, ci Cristos va fi mereu cu ei! El i-a chemat şi el îi va şi susţine în toate activităţile lor.
Momentul mult aşteptat de toţi a fost marcat prin strigarea pe nume, de către părintele vicar Adrian Chili, a fiecărui candidat care a cerut să facă parte din această slujire în Biserică, asemenea altor ministranţi. Aceasta a avut loc imediat după recitarea crezului, când aceşti 16 băieţi erau prezenţi înaintea altarului şi în faţa tuturor copiilor şi credincioşilor. Prin acest jurământ, proaspeţii ministranţi s-au angajat să devină în primul rând nişte copii cuminţi, model pentru ceilalţi, cerând Sfântului Dominic şi Sfântului Alois – patronii ministranţilor, harurile şi darurile necesare pentru ca să-şi îndeplinească cu cât mai multă evlavie şi dăruire misiunea ce le revine, în jurul sfântului altar, în cadrul celebrărilor liturgice. Acest lucru l-au făcut sărbătoriţii prin recitarea în comun a unei rugăciuni speciale în cinstea lui Isus, prin mijlocirea sfinţilor patroni. Fotografii de la eveniment au fost publicate pe situl parohiei Faraoani.Pe data de 28.06.2010 sunt doar 8 ministranti.
Momentul mult aşteptat de toţi a fost marcat prin strigarea pe nume, de către părintele vicar Adrian Chili, a fiecărui candidat care a cerut să facă parte din această slujire în Biserică, asemenea altor ministranţi. Aceasta a avut loc imediat după recitarea crezului, când aceşti 16 băieţi erau prezenţi înaintea altarului şi în faţa tuturor copiilor şi credincioşilor. Prin acest jurământ, proaspeţii ministranţi s-au angajat să devină în primul rând nişte copii cuminţi, model pentru ceilalţi, cerând Sfântului Dominic şi Sfântului Alois – patronii ministranţilor, harurile şi darurile necesare pentru ca să-şi îndeplinească cu cât mai multă evlavie şi dăruire misiunea ce le revine, în jurul sfântului altar, în cadrul celebrărilor liturgice. Acest lucru l-au făcut sărbătoriţii prin recitarea în comun a unei rugăciuni speciale în cinstea lui Isus, prin mijlocirea sfinţilor patroni. Fotografii de la eveniment au fost publicate pe situl parohiei Faraoani.Pe data de 28.06.2010 sunt doar 8 ministranti.
BISERICA VORBESTE DESPRE MINISTRANŢI
Vă vorbeşte papa!
Sfântul Părinte papa s-a adresat de foarte multe ori ministranţilor, pe care îi iubeşte într-un mod deosebit. Iată ce frumos i-a încurajat el odată pe ministranţi: "Dragii mei, să nu uitaţi niciodată că Isus este prietenul nostru cel mai apropiat, cel care ne însoţeşte mereu, Isus este prietenul pe care să nu-l părăsiţi niciodată. Isus vă cunoaşte pe fiecare în parte, vă ştie numele, vă însoţeşte, vă ajută, merge cu voi pe drum, participă la bucuriile voastre şi vă mângâie în clipele de durere şi de tristeţe. Fiţi mesagerii şi mărturisitorii bucuroşi ai prietenului Isus în familiile voastre, între prietenii voştri, la locurile voastre de joacă şi în vacanţe".
* * *
Dragi ministranţi, iată ce le spune însuşi Sfântul Părinte Ioan Paul al II-lea preoţilor, despre slujirea voastră la altar: "...Atunci când îşi desfăşoară slujirea la altar cu bucurie şi entuziasm, le oferă celor de vârsta lor o mărturie elocventă despre importanţa şi frumuseţea Euharistiei". Aşadar, voi daţi exemplu atunci când slujiţi la altar?
Cardinalul Carlo Martini, îi încurajează pe ministranţi: Biserica este casa noastră
Într-o cuvântare a sa, în 1986, cardinalul Carlo Martini, îi încuraja pe ministranţii din dieceza sa spunându-le: "Voi, ministranţilor, puteţi spune: Biserica e casa noastră. Să zicem că într-o zi mama vă caută şi nu vă găseşte. Imediat va spune: "Băiatul meu sigur e la biserică sau la parohie".
Iată patru motive pentru care vă spun aceasta, continuă cardinalul, pentru care Biserica e casa voastră.
Mai întâi pentru că aici e casa Tatălui şi simţim că aici e cineva care ne vrea doar binele. Acasă la noi e tata, mama, fraţii, care ne vor doar binele. Dar chiar şi binele pe care ni-l doresc ei tot de la Isus provine. Oare nu tot binele din lumea aceasta ne vine de la Isus? Aşadar, când suntem în biserică, suntem în casa aceluia care ne vrea binele din totdeauna, mereu şi pentru totdeauna.
Al doilea motiv: biserica este casa noastră pentru că aici suntem activi, aici facem lucruri importante, mai ales ministranţii. În biserică şi în parohie voi aveţi o slujire importantă. Mă bucur să văd adesea ministranţi foarte activi şi gata de a ajuta oricând.
Al treilea motiv: aici învăţăm de la Isus să fim buni, să ajutăm pe alţii, să nu ţinem supărare, să ne facem prieteni, să ne rugăm şi o mulţime de alte lucruri minunate. Este casa unde ne facem temele pentru cer.
Cred că mai este şi un al patrulea motiv. Aici mulţi copii au auzit chemarea lui Isus. În timp ce slujesc la altar, ministranţii sunt mai aproape de Isus şi el le vorbeşte ca unor prieteni foarte apropiaţi.
Eu însumi, când eram ministrant lângă altar, am auzit în sufletul meu această întrebare: Carlo, n-ai vrea să rămâi mereu în casa mea? Şi eu am zis: "Da, Doamne, vreau!"
Aşadar, iubiţi ministranţi, atunci când mergeţi la biserică, spuneţi: "Noi mergem acasă la prietenul nostru, la Isus!".
Sfântul Părinte papa s-a adresat de foarte multe ori ministranţilor, pe care îi iubeşte într-un mod deosebit. Iată ce frumos i-a încurajat el odată pe ministranţi: "Dragii mei, să nu uitaţi niciodată că Isus este prietenul nostru cel mai apropiat, cel care ne însoţeşte mereu, Isus este prietenul pe care să nu-l părăsiţi niciodată. Isus vă cunoaşte pe fiecare în parte, vă ştie numele, vă însoţeşte, vă ajută, merge cu voi pe drum, participă la bucuriile voastre şi vă mângâie în clipele de durere şi de tristeţe. Fiţi mesagerii şi mărturisitorii bucuroşi ai prietenului Isus în familiile voastre, între prietenii voştri, la locurile voastre de joacă şi în vacanţe".
* * *
Dragi ministranţi, iată ce le spune însuşi Sfântul Părinte Ioan Paul al II-lea preoţilor, despre slujirea voastră la altar: "...Atunci când îşi desfăşoară slujirea la altar cu bucurie şi entuziasm, le oferă celor de vârsta lor o mărturie elocventă despre importanţa şi frumuseţea Euharistiei". Aşadar, voi daţi exemplu atunci când slujiţi la altar?
Cardinalul Carlo Martini, îi încurajează pe ministranţi: Biserica este casa noastră
Într-o cuvântare a sa, în 1986, cardinalul Carlo Martini, îi încuraja pe ministranţii din dieceza sa spunându-le: "Voi, ministranţilor, puteţi spune: Biserica e casa noastră. Să zicem că într-o zi mama vă caută şi nu vă găseşte. Imediat va spune: "Băiatul meu sigur e la biserică sau la parohie".
Iată patru motive pentru care vă spun aceasta, continuă cardinalul, pentru care Biserica e casa voastră.
Mai întâi pentru că aici e casa Tatălui şi simţim că aici e cineva care ne vrea doar binele. Acasă la noi e tata, mama, fraţii, care ne vor doar binele. Dar chiar şi binele pe care ni-l doresc ei tot de la Isus provine. Oare nu tot binele din lumea aceasta ne vine de la Isus? Aşadar, când suntem în biserică, suntem în casa aceluia care ne vrea binele din totdeauna, mereu şi pentru totdeauna.
Al doilea motiv: biserica este casa noastră pentru că aici suntem activi, aici facem lucruri importante, mai ales ministranţii. În biserică şi în parohie voi aveţi o slujire importantă. Mă bucur să văd adesea ministranţi foarte activi şi gata de a ajuta oricând.
Al treilea motiv: aici învăţăm de la Isus să fim buni, să ajutăm pe alţii, să nu ţinem supărare, să ne facem prieteni, să ne rugăm şi o mulţime de alte lucruri minunate. Este casa unde ne facem temele pentru cer.
Cred că mai este şi un al patrulea motiv. Aici mulţi copii au auzit chemarea lui Isus. În timp ce slujesc la altar, ministranţii sunt mai aproape de Isus şi el le vorbeşte ca unor prieteni foarte apropiaţi.
Eu însumi, când eram ministrant lângă altar, am auzit în sufletul meu această întrebare: Carlo, n-ai vrea să rămâi mereu în casa mea? Şi eu am zis: "Da, Doamne, vreau!"
Aşadar, iubiţi ministranţi, atunci când mergeţi la biserică, spuneţi: "Noi mergem acasă la prietenul nostru, la Isus!".
Abonați-vă la:
Postări (Atom)